Mereu pierdem. Ceva sau pe cineva.

Share

Se spune că într-o lume atât de nesigură, moartea e cea care rămâne sigură. Mereu pierdem câte ceva de la cercei până la obiecte mai importante. Apoi pierdem oameni dragi. Oameni care au crezut în tine, care te-au sprijinit și care te-au încurajat, care ți-au fost alături. Pe unii dintre ei îi pierdem la capitolul camaraderie, pe unii îi pierdem pentru totdeauna.

Apoi cu timpul ne pierdem obiceiuri, amintiri, memorii, ne mai pierdem pe noi din când în când, ne mai pierdem capul și ne mai pierdem zâmbetul sau speranța.

Uneori le recuperăm, dar mereu va exista sentimentul acela ciudat de conștietizare a unei pierderi. Și parcă e așa greu de gestionat. Mai ales când știi că în unele situații nu mai este loc de revenire.

Iubiți-vă pe voi, iubiți-vă pe cei ce vă înconjoară, iubiți-vă clipele și adunați momente. Într-o bună zi se vor pierde rând pe rând. Și niciodată nu știm care e ordinea.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *